Definita cuvantului puncționare
PUNCȚIONÁRE s.f. Acțiunea de a puncționa și rezultatul ei. [Pron. -ți-o-. / < puncționa].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu puncționare
PRECOMPRIMÁRE, precomprimări, s. f. Operație prin care se aplică, inițial, unui element de construcție din beton armat eforturi unitare de comprimare, pentru a-i mări rezistența. – Pre1- + comprimare. Vezi definitia »
dezmostenire Vezi definitia »
EXTRAPOLÁRE s. f. 1. extindere ipotetică, pe baza unui raționament prin analogie, a unei noțiuni de la un domeniu la altul; trecere de la o idee la alta mai complexă, cu o sferă mai largă etc.; generalizare. 2. (mat.) determinare aproximativă a valorilor unei funcții continue în puncte situate în afara unui interval de valori cunoscute; extrapolație. (< extrapola) Vezi definitia »
MĂRMURÍRE, mărmuriri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a mărmuri și rezultatul ei. – V. mărmuri. Vezi definitia »
RĂSPLĂTÍRE, răsplătiri, s. f. Acțiunea de a răsplăti și rezultatul ei; recompensare, recompensă. – V. răsplăti. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z