Definita cuvantului puncționare
PUNCȚIONÁRE s.f. Acțiunea de a puncționa și rezultatul ei. [Pron. -ți-o-. / < puncționa].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu puncționare
EMULÁRE s. f. (Inform.) Proprietate a unui sistem de calcul numeric de a executa programe scrise în limbajul mașină al unui alt sistem și de a obține performanțe similare în privința timpului de calcul. (după engl. emulation) Vezi definitia »
REPROBÁRE, reprobări, s. f. Acțiunea de a reproba; reprobațiune. – V. reproba. Vezi definitia »
FENOMENALIZÁRE s.f. Exteriorizarea esenței prin fenomene. [Cf. it. fenomenalizzare]. Vezi definitia »
REACTIVÁRE, reactivări, s. f. Acțiunea de a (se) reactiva și rezultatul ei. ♦ (Med.) Reactivarea serului = reapariția proprietăților active ale unui ser devenit inactiv, prin adăugare de ser proaspăt. [Pr.: re-ac-] – V. reactiva. Vezi definitia »
DIVULGÁRE, divulgări, s. f. Faptul de a divulga.V. divulga. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z