VĂSCIÓR, văscioare, s. n. Văsușor. – Văsuț + suf. -ior. Vezi definitia »

TRUFICULTÓR, -OÁRE s. m. f. specialist în truficultură. (< fr. trufficulteur) Vezi definitia »

PROCURATÓR s.m. 1. Magistrat roman, administrator al unei provincii imperiale, însărcinat cu strângerea dărilor și cu repartizarea cheltuielilor. ♦ Înalt demnitar în vechile republici Genova și Veneția. 2. Mandatar; procurant. [< lat. procurator, cf. fr. procurateur. Vezi definitia »

PERSIFLATÓR, -OÁRE, persiflatori, -oare, adj. Care persiflează. Ton persiflator. – Persifla + suf. -tor. Vezi definitia »

ÎNCHINĂTÓR, -OÁRE, închinători, -oare, s. m. și f. Persoană care se roagă, se închină, își face semnul crucii; p. ext. credincios. ◊ (Înv.) Adorator, admirator. Închina + suf. -ător. Vezi definitia »