AFRICÁTĂ, africate, adj. f. (În expr.) Consoană africată (și substantivat) = consoană cu caracter mixt, care începe ca o ocluzivă și se termină ca o fricativă. – Fr. affriquée (germ. Affrikata). Vezi definitia »

flíșcă s.f. (reg.) 1. fluier mic, cu sunet ascuțit. 2. palmă (dată cuiva repede). 3. gură-slobodă, trăncănitor. Vezi definitia »

BURCUȘOÁRĂ, burcușoare, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui burcă. Vezi definitia »

ANGHELÍCĂ s. f. 1. Plantă erbacee aromatică a cărei rădăcină se întrebuințează în farmacie (Archangelica officinalis). 2. Băutură alcoolică preparată din această plantă. – Ngr. angelika. Vezi definitia »

ELEVÉZĂ s.f. Aparat folosit la creșterea artificială a puilor și a bobocilor; crescătoare. [Cf. fr. éleveuse]. Vezi definitia »