onorătór, onorătoáre, onorătóri, onorătoáre, adj. (înv.) care onorează. Vezi definitia »

EDUCATÓR, -OÁRE adj. Care educă. // s.m. și f. Persoană care educă copiii, tineretul (în școli); profesor, învățător. ♦ Persoană care se ocupă cu educația copiilor în cămine și grădinițe. [Cf. fr. éducateur, lat. educator]. Vezi definitia »

MORTEZÓR, -OÁRE s. m. f. muncitor care lucrează la morteză. (< fr. mortaiseur) Vezi definitia »

rotisor s. n. sg. (intl.) metodă de anchetă constând în legarea celui anchetat în poziție ghemuită, cu picioarele în sus, pentru a fi bătut la tălpi. Vezi definitia »

SEDUCĂTÓR, -OÁRE, seducători, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care seduce, incită, captivează prin aspect, prin fel de a fi etc., (persoană), fermecătoare, încântătoare. 2. S. m. Bărbat care abuzează de buna credință a femeilor, ademenindu-le și seducându-le cu promisiuni înșelătoare; ademenitor, înșelător. – Seduce + suf. -ător. Vezi definitia »