TRIPARTÍȚIE s.f. Împărțire în trei părți egale. [Gen. -iei. / < fr. tripartition]. Vezi definitia »

TALASOCRAȚÍE s. f. Putere întemeiată pe supremație maritimă; stăpânire asupra mărilor. – Din fr. thalassocratie. Vezi definitia »

DACTILOFAZÍE s.f. Dactilologie. [Gen. -iei. / < fr. dactylophasie, cf. gr. daktylos – deget, phasis – cuvânt]. Vezi definitia »

ONTOLOGÍE s.f. 1. Ramură a filozofiei având drept obiect existența ca atare, trăsăturile și principiile comune oricărei existențe. ♦ Teorie speculativă despre esențele sau principiile ultime ale tuturor lucrurilor. 2. Latură a materialismului dialectic care se referă la determinările și la structura realității obiective. [Gen. -iei. / < fr. ontologie, cf. gr. on – ființă, logos – studiu]. Vezi definitia »

păuríe s.f. (reg.) 1. agricultură; plugărie. 2. (cu sens colectiv) țărănime; plugărime. Vezi definitia »