REFRIGERÁȚIE s.f. Răcire; înghețare; refrigerare; scădere artificială a temperaturii cu ajutorul unei instalații frigorifice. ♦ (Med.) Metodă chirurgicală de răcire în scop anestezic sau terapeutic a unui membru ori a unei porțiuni de tegument cu ajutorul pungilor de gheață sau al unui aparat refrigerent. [Gen. -iei, var. refrigerațiune s.f. / cf. fr. réfrigération, lat. refrigeratio]. Vezi definitia »

CHIROMEGALÍE s. f. v. cheiromegalie. Vezi definitia »

HIPOAZOTURÍE s. f. diminuare a azotului eliminat prin urină. (< fr. hypoazoturie) Vezi definitia »

PÓCIE, pocii, s. f. (Reg.) 1. Arac. 2. (La pl.) Pari cu care se împrejmuiește un loc; pari subțiri cu un mănunchi de iarbă în vârf, cu care se delimitează unele parcele, porțiuni de teren etc. 3. Bățul undiței. – Et. nec. Vezi definitia »

MICROPALEONTOLOGÍE s. f. Ramură a paleontologiei care studiază microfosilele. [Pr.: -le-on-] – Din fr. micropaléontologie. Vezi definitia »