ZOOCHIMÍE s. f. Disciplină care studiază compoziția chimică a corpului animalelor și procesele chimice care se petrec în el. – Din fr. zoochimie. Vezi definitia »

MUZICOGRAFÍE s.f. Totalitatea studiilor care se ocupă cu muzica. [Gen. -iei. / < fr. musicographia]. Vezi definitia »

HIPERTONÍE, hipertonii, s. f. 1. Stare a unei soluții hipertonice. 2. Creștere a tonusului mușchilor scheletici sau ai diferitelor organe interne și a sistemului nervos vegetativ. 3. Hipertensiune. – Din fr. hypertonie. Vezi definitia »

PALINGENEZÍE s.f. 1. Concepție metafizică care preconizează reînvierea periodică a tuturor ființelor; metempsihoză. ♦ (Fig.) Înnoire, regenerare (morală). 2. Concepție potrivit căreia istoria este alcătuită din perioade succesive de decădere și de înflorire. 3. Concepție despre perfecționarea permanentă a viețuitoarelor printr-o evoluție lentă. [Gen. -iei. / < fr. palingénésie, cf. gr. palingenesis – renaștere]. Vezi definitia »

–EXÍE Element secund de compunere savantă cu sensul de „stare”. [< fr. -exie, cf. gr. heksis]. Vezi definitia »