PẤNDĂ, pânde, s. f. Faptul de a pândi. ♦ Loc ascuns de unde se poate pândi. – V. pândi. Vezi definitia »

râncuiálă s.f. (reg.) lemnul înfipt vertical în perinocul carului. Vezi definitia »

AUTOGRÉFĂ s. f. autoplastie. (< fr. autogreffe) Vezi definitia »

TROMPÉTĂ s.f. Instrument muzical de suflat format dintr-un tub de alamă îndoit de două ori și terminat cu un pavilion larg; trâmbiță, goarnă. [< fr. trompette, engl. trompet]. Vezi definitia »

PUBÉLĂ, pubele, s. f. Recipient portabil pentru gunoiul menajer. – Din fr. poubelle. Vezi definitia »