ÁLFA² s. m. invar. Plantă graminee originară din Algeria, din care se fac coarde, fibre etc. (Stipa tenacissima). ◊ Hârtie alfa = hârtie de calitate superioară, fabricată din frunzele acestei plante. – Din fr. alfa. Vezi definitia »

GAFÁ vb. I. intr. (Franțuzism) A face, a comite o gafă (2) [în DN]. [< fr. gaffer]. Vezi definitia »

CEFA, com. în jud. Bihor; 6.166 loc. (1991). Iazuri și heleșteie (unul de 668 ha). Pepinieră piscicolă. Stație de c. f. Vezi definitia »

ÎNGÂMFÁ, îngấmf, vb. I. Refl. A se mândri, a se fuduli, a se făli; a fi încrezut, a fi trufaș, a se infatua. [Prez. ind. și: (înv.) îngâmfez] – În + gâmfa (înv. și reg. „a se umfla” < lat.). Vezi definitia »

BIFÁ, bifez, vb. I. Tranz. A pune un mic semn (în formă de „v”) la anumite cifre sau cuvinte dintr-un registru, dintr-o listă etc. spre a ști că au fost verificate, controlate etc. – Din fr. biffer. Vezi definitia »