supărăciúne, supărăciúni, s.f. 1. (înv.) agasare, enervare, iritare, nervozitate. 2. (reg.) boală a oilor, toamna, manifestată prin crăparea copitelor din cauza ploilor. Vezi definitia »

EXPRESIÚNE s. f. v. expresie. Vezi definitia »

INTROVERSIÚNE s. f. orientare a stărilor de conștiință spre lumea interioară; retragere în sine însuși. ◊ detașarea libidoului de obiectele exterioare și retragerea asupra lumii interioare. (< fr. introversion) Vezi definitia »

uncțiúne s.f. (înv.) 1. ungere. 2. elocvență (ce mișcă inima și îndeamnă la pietate). Vezi definitia »

CONSERVAȚIÚNE s.f. (Rar) Conservare. [Var. conservație s.f. / cf. fr. conservation, lat. conservatio]. Vezi definitia »