RESTANȚIÉR, -Ă adj., s. m. f. (cel) rămas în restanță (cu o lucrare, cu o plată, cu un examen etc.). (< restanță + -ier) Vezi definitia »

ȘALÁNDER, șalandere, s. n. Remorcher sau șalupă cu motor de putere mică, folosite la remorcarea șalandelor. – Din fr. chalandeur. Vezi definitia »

ORFEVRIÉR, -Ă, orfevrieri, -e, adj. Care se referă la orfevrărie, care aparține orfevrăriei. [Pr.: -vri-er] – Din orfevrărie. Vezi definitia »

bezér s.n. (înv.) 1. membrană groasă de la intestine; mezenter; grăsimea de pe intestine; – untură de porc. 2. (fig.) bărbia celui gras. Vezi definitia »

URETÉR¹ s. n. conduct pereche care leagă rinichii de vezica urinară. (< fr. urétère) Vezi definitia »