Definita cuvantului cherestea
cheresteá (cherestéle), s. f. – 1. Lemn de construcție. – 2. Material lemnos, lemnărie. – 3. Armătură, schelet. – 4. Fel, gen, tip, categorie personală. – Mr. chiriste, megl. chiriste, cheresteu. Tc. kereste (Roesler 595; Șeineanu, II, 106; Lokotsch 1162; Ronzevalle 146); cf. ngr. ϰερεστές, bg. kereste. – Der. chiristigiu (var. cherestegiu), s. m. (negustor de cherestea), din tc. keresteci, cf. bg. kerestedžija; chiristigerie (var. cherestegerie), s. f. (depozit de cherestea).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cherestea
CITAREÁ s. f. (Înv.) Stofă fină cu dungi, din care se făceau anteriele. [Var.: citaríe s. f.] – Din tc. çitāre. Vezi definitia »
pașólea s.m. (reg.) bărbat care merge cu pași mari, grei și apăsați, pașoală. Vezi definitia »
STEA s. v. cornaci, destin, divă, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soartă, star, ursită, vedetă, zodie. Vezi definitia »
stâlp de cafenea expr. (înv., peior.) persoană care își petrece timpul prin cafenele; parazit, pierde-vară. Vezi definitia »
CIUTUREÁ, ciuturele, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui ciutură. – Ciutură + suf. -ea. Vezi definitia »