TETRAPÓD, -Ă adj., s.n. Patruped. // s.n. 1. Piedestal cu patru picioare pe care se așază diferite obiecte de cult. 2. Bloc de beton armat cu patru proeminențe tronconice, folosit pentru protecția digurilor și a coastelor maritime. [Pl. -ozi, -ode. / < fr. tétrapode(s), cf. gr. tetra – cu patru, pous – picior]. Vezi definitia »

IXÓD, -Ă, ixózi, -de, s.m. și f. 1. S.m. Acarian parazit care se înfige în pielea animalelor și a omului, hrănindu-se cu sânge; căpușă. 2. S.f. pl. Gen de căpușe de talie mare, cu corpul plat, când sunt nemâncate și care devine bombat, când sunt sătule; parazite. (cf. fr. ixode/s/, gr. ixodes = lipicios) Vezi definitia »

LUNOHÓD s. n. vehicul pentru cercetarea științifică a Lunii. (< rus. lunohod) Vezi definitia »

DIPÓD, -Ă adj. (Despre versuri) Alcătuit din două picioare. [< fr. dipode, cf. gr. dis – doi, pous – picior]. Vezi definitia »

MELÓD s. m. compozitor de cântece religioase din primele secole ale creștinismului oriental. (< fr. mélode, gr. melodos) Vezi definitia »