Definita cuvantului chiceră
chíceră (-re), s. f. – Vîrf, culme, pisc. Origine necunoscută. Drăganu, Dacor., I, 117, îl pune în legătură cu alb. kikërë „culme” și îl consideră anterior celor romanice. După Capidan, Raporturile, 231, din rom. provine bg. kicer.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chiceră
HÓLĂ, hole, s. f. (Reg.) Javră, potaie. Vezi definitia »
-ÍTĂ Element secund de compunere savantă a unor termeni medicali indicând prezența unei „inflamații”. [< fr. -ite]. Vezi definitia »
godínă (godíne), s. f. – 1. (Munt.) Dovleac. – 2. (Trans.) Ciumăfaie, Datura stramonium. Origine incertă. După Cihac, II, 501, din mag. görög dinnye „pepene turcesc”, a cărui der. pare dificilă. Vezi definitia »
COSÍȚĂ, cosițe, s. f. 1. Părul lung al femeilor, împletit în una sau două cozi; p. gener. păr. ◊ Expr. A împleti cosiță albă = a rămâne fată bătrână, nemăritată. ♦ Șuviță de păr. 2. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu frunze terminate cu un cârcel ramificat, cu flori mici, albe-albăstrui (Vicia hirsuta). – Din bg. kosica. Vezi definitia »
șopấrcă s.f. (reg.) lingușire. Vezi definitia »