GIROVÁG s.m. (Liv.) Vagabond, rătăcitor. ♦ Călugăr cerșetor. [< lat.t. gyrovagus, cf. fr. gyrovague]. Vezi definitia »

METOPÁG s. m. monstru format din doi indivizi, reuniți frunte la frunte. (< fr. métopage) Vezi definitia »

airbag (angl.) [pron. érbeg] (air-bag) s. n., pl. airbaguri Vezi definitia »

ștopleág, ștoplége, s.n. (reg.) 1. cotor de plantă rămas pe câmp după cosit sau după secerat; țeapă, ghimpe, șteap. 2. tulpină uscată; bucată scurtă de lemn. 3. partea tulpinii unui copac rămasă la suprafața pământului după tăiere. Vezi definitia »

BAILÁG s.n. (Tehn.) Adaus care se pune între două piese în contact cu joc și în mișcare pentru anihilarea sau micșorarea jocului dintre ele. [< germ. Beilage]. Vezi definitia »