OBIECTIVIZÁRE s.f. (Rar) Faptul de a se obiectiviza. ♦ Procesul trecerii de la subiectiv la obiectiv, la recunoașterea caracterului de realitate exterioară a lumii. [< obiectiviza]. Vezi definitia »

ÎNCĂPĂȚÂNÁRE, încăpățânări, s. f. Faptul de a se încăpățâna; cerbicie. [Var.: (reg.) încăpățináre s. f.] – V. încăpățâna. Vezi definitia »

DECAFEINIZÁRE, decafeinizări, s. f. Acțiunea de a decafeiniza și rezultatul ei. [Pr.: -fe-i-] – V. decafeiniza. Vezi definitia »

POLITEHNIZÁRE s. f. Orientarea învățământului (de cultură generală) către dezvoltarea cunoștințelor tehnice și spre obținerea unor deprinderi practice în diverse ramuri ale tehnicii. – După rus. politehnizatija. Vezi definitia »

MINIMALIZÁRE, minimalizări, s. f. Acțiunea de a minimaliza și rezultatul ei. – V. minimaliza. Vezi definitia »