hai, haiuri s. n. 1. veselie manifestată zgomotos. 2. bătaie de joc. Vezi definitia »

gulái (-iuri), s. n. – Ospăț, masă bogată, crăpelniță. – Var. guleai, huleai. Rus. guljaj, imper. de la guljatĭ „a petrece” (DAR). Vezi definitia »

hái (háiuri), s. n. – (Arg.) Hărmălaie, larmă, scandal. Probabil din tc. hay-huy, interj. care exprimă ideea de zgomot, cf. haihui. După Graur 158, din țig. Vezi definitia »

chișái s.n. (reg., înv.) 1. pământ gras, cleios, cu care se lipesc casele; humă, lut. 2. pământ nisipos care menține umezeala. Vezi definitia »

GAI s.n. (Mar.) Parâmă cu ajutorul căreia se manevrează sau se fixează o bigă în planul orizontal. [< engl. guy]. Vezi definitia »