JONCTÚRĂ s. f. 1. element fonetic care marchează o pauză. 2. graniță între două silabe, morfeme, sintagme sau fraze. (< fr. joncture) Vezi definitia »

ACETÓNĂ, acetone, s. f. Lichid incolor, volatil, inflamabil, folosit ca solvent în industrie. – Din fr. acétone. Vezi definitia »

súrsă (-se), s. f. – Izvor. Fr. source. – Der. resursă, s. f., din fr. ressource. Vezi definitia »

VITAMÍNĂ s.f. Nume dat unor compuși organici complecși necesari organismului pentru activitatea sa vitală. [< fr. vitamine]. Vezi definitia »

CASCHÉTĂ s.f. Șapcă cu cozoroc și cu fundul rotund și larg. ♦ Acoperământ de cap din cauciuc, folosit de înotători pentru a nu-și uda părul. [< fr. casquette]. Vezi definitia »