Definita cuvantului tărbacă
tărbácă, tărbăci, s.f. (înv. și reg.) 1. instrument de chinuit câinii. 2. prăjină de strâns fânul; pârghie. 3. masa tăbăcarului. 4. haină ruptă. 5. bucluc, ceartă. 6. ospăț.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu tărbacă
CUTÍCULĂ s.f. Strat subțire și rezistent care învelește și protejează smalțul dinților, corpul sau foile plantelor. [< fr. cuticule, cf. lat. cuticula – pieliță]. Vezi definitia »
BALÍSTĂ s.f. Mașină de război antică, folosită de romani pentru lansarea de sulițe sau de bolovani.[< lat., it. balista]. Vezi definitia »
BÚNDĂ, bunde, s. f. 1. Haină lungă și largă de postav, îmblănită, purtată de bărbați; burcă1; (reg.) blană mare făcută din piei de oaie, întrebuințată de țărani ca îmbrăcăminte de iarnă. 2. (Reg.) Pieptar (1). – Din magh. bunda. Vezi definitia »
TALCÓZĂ s.f. (Med.) Pneumopatie profesională datorită inhalării prelungite a pulberii de talc. [< fr. talcose]. Vezi definitia »
scriveálă, scrivéli, s.f. (înv. și reg.) 1. smiorcăială. 2. gemet, tânguială. Vezi definitia »