Definita cuvantului tărcătură
tărcătúră, tărcătúri, s.f. (reg.) 1. combinație nereușită de culori; împestrițătură. 2. obiect tărcat.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu tărcătură
ORHÍTĂ s. f. inflamație a testiculului. (< fr. orchite) Vezi definitia »
BERJÉRĂ, berjere, s. f. Fotoliu adânc și larg, având un spătar înalt cu rezemătoare laterale pentru cap. – Din fr. bergère. Vezi definitia »
ȘABÓTĂ s. f. piesă grea de metal care susține nicovala la un ciocan mecanic de forjat. (< germ. Schabotte) Vezi definitia »
ȘPÁRGĂ, șpărgi, s. f. (Reg.) Sfoară. Vezi definitia »
ANTRACÓZĂ s.f. Boală caracterizată prin prezența în plămâni a unor particule de cărbune. [< fr. anthracose, cf. gr. anthrax – cărbune]. Vezi definitia »