EOHÍPPUS s. m. gen fosil de ecvide imparicopitate, cel mai vechi strămoș al calului. (< fr. éohippus) Vezi definitia »

STRADIVÁRIUS s. n. Vioară, violă sau violoncel fabricate de Antonio Stradivarius. [Pr.: -ri-us] – Din fr. stradivarius. Vezi definitia »

PÁNUS s.n. 1. Vascularizație anormală a unei membrane, însoțită de formare de țesut conjunctiv. 2. Adenită nesupurată. [Scris și pannus. / < fr. pannus, cf. lat. pannus – tumoare]. Vezi definitia »

OPÚS², -Ă, opuși, -se, adj. 1. Care este așezat în fața cuiva sau a ceva, în partea dimpotrivă; p. ext. (despre fenomene, caractere, legi) care nu se poate împăca cu altul; contrar, potrivnic. ♦ (Substantivat, n. art.) Ceea ce se opune altuia. 2. (Mat.; despre unghiuri) Care este așezat, într-o figură geometrică, în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi; (despre laturi) care este așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre unghiuri. – V. opune. Vezi definitia »

ALTOSTRÁTUS s.n. Formație de nori situată la altitudine medie de 6000 m, prezentând forma unui strat uniform de culoare cenușie sau albăstruie, cu aspect fibros sau ușor striat. [< fr. altostratus]. Vezi definitia »