ENTEROSTOMÍE s. f. anastomoză a unei anse intestinale la peretele abdominal. (< fr. entérostomie) Vezi definitia »

CENESTEZÍE s.f. Senzație vagă rezultată din informațiile provenite de la organele interne; sensibilitate care reflectă propria existență corporală. [Gen. -iei. / < fr. cénesthésie, cf. gr. koinos – comun, aisthesis – simțire]. Vezi definitia »

BIJUTERÍE, bijuterii, s. f. Obiect de podoabă făcut din metal nobil (și pietre prețioase); giuvaer. – Fr. bijouterie. Vezi definitia »

REFLEXOLOGÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul reflexelor. – Din fr. réflexologie. Vezi definitia »

OZENEOLOGÍE s. f. ufologie. (< ozeneu + -logie) Vezi definitia »