AȘKENÁZI (‹ fr.) s. m. pl. Denumire a grupului de evrei stabiliți în evul mediu în țările germane, de unde mai tîrziu au migrat în V și E Europei. Obiceiurile și ritualurile lor (originare din Palestina) se deosebesc de cele ale sefarzilor. Vezi definitia »

BARONZI, George (1828-1896, n. Brăila), scriitor și publicist român. Poezie romantică de inspirație folclorică sau istorică, legende, fabule și satire („Nopturnele”, „Legende și balade”), romane („Misterele Bucureștilor”), piese de teatru („Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni”). Traducător prodigios. Vezi definitia »

SURZÍ, surzesc, vb. IV. 1. Intranz. A-și pierde parțial sau total auzul; a deveni surd. 2. Tranz. A face ca cineva să își piardă auzul, a face pe cineva surd; p. ext. a ameți, a zăpăci. – Din surd. Vezi definitia »

DEÚNĂZI adv. (Pop.) Zilele trecute, nu demult, acum câteva zile. [Acc. și: deunăzí – Var.: dăúnăzi adv.] – De + ună (= una) + zi. Vezi definitia »

brezí, brezésc, vb. (reg.) 1. a păta, a murdări. 2. a înfrunta, a certa. Vezi definitia »