INTERSTIȚIÁL, -Ă adj. Referitor la, de (la) interstițiu, care provine dintr-un interstițiu. ◊ Țesut interstițial = țesut conjunctiv care se află între elementele în funcțiune ale unui organ, formând masa lui principală. ♦ (Despre răni etc.) Localizat în țesutul conjunctiv sau în vasele de sânge ale unui organ. [Pron. -ți-al. / cf. fr. interstitiel]. Vezi definitia »

BOTRIOCEFÁL s.m. Vierme care trăiește parazitar în intestinul gros al omului și al unor animale. [Pron. -tri-o-. / < fr. bothriocéphale, cf. gr. bothrion – cavitate mică, kephale – cap]. Vezi definitia »

ASPAȚIÁL, -Ă, aspațiali, -e, adj. v. REIONISM. Mișcare în artele plastice din Rusia, la începutul sec. XX care își propunea să sugereze în pictură a patra dimensiune, să dea impresia că opera ar fi atemporală și aspațială. – [DEX '98] Vezi definitia »

cristal s. n. sg. (tox.) amfetamină. Vezi definitia »

AVÁL¹ s.n. (op. amonte) Partea către care curge un râu. ◊ În aval = urmând cursul unei ape. [< fr. aval, cf. lat. ad – la, vallis – vale]. Vezi definitia »