DEOSEBÍ, deosebesc, vb. IV. 1. Refl. A se diferenția (de cineva sau de ceva), a nu (mai) fi la fel. ♦ Tranz. A da unei ființe sau unui lucru o notă aparte, specifică, a face să se deosebească de alții. 2. Refl. A se ridica deasupra (celorlalți); a se distinge, a se remarca, a se evidenția. 3. Tranz. A recunoaște un lucru sau o ființă dintre altele asemenea; a desluși, a discerne, a distinge. [Pr.: de-o-] – De⁴ + osebi. Vezi definitia »

spodobí, spodobésc, vb. IV (înv.) a (se) arăta demn de ceva; a (se) învrednici. Vezi definitia »

BOBÍ, bobesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A găsi. – Din bob². Vezi definitia »

CÓMBI s. n. autoturism cu o capacitate sporită de transportat bagaje, cu 3 sau 5 uși (obligatoriu una în spate), bancheta din spate fiind rabatabilă. (< germ. Kombi/wagen/) Vezi definitia »

DESPĂGUBÍ, despăgubesc, vb. IV. Tranz. și refl. A plăti cuiva sau a lua de undeva echivalentul unei pierderi (materiale, morale) suferite. – Des¹- + păgubi. Vezi definitia »