schitáci (-ce), adj. – (Banat, Trans.) Dichisit, gătit. Din a chiti (Candrea), probabil contaminat formal cu sb. skitač „vagabond”, cf. Miklosich, Lexicon, 853. Vezi definitia »

pricí², pricésc, vb. IV (reg.) a povesti, a relata. Vezi definitia »

GÂCÍ, gâcesc, vb. IV. Tranz. V. ghici. Vezi definitia »

ÎNVREDNICÍ, învrednicesc, vb. IV. Refl. 1. A se dovedi vrednic să înfăptuiască ceva, să ajungă la ceva; a fi capabil, a reuși. 2. A avea norocul, cinstea să..., a avea parte de... ♦ Tranz. (Rar) A acorda favoarea, norocul de a... 3. A găsi de cuviință; a binevoi, a catadicsi. – În + vrednic. Vezi definitia »

PÂNDÁCI, -CE, pândaci, -ce, adj. (Rar) Care stă la pândă; care este înclinat să iscodească. – Pândă + suf. -aci. Vezi definitia »