CAV, -Ă, cavi, -e, adj. (Despre obiecte) Care are o cavitate. ◊ Venă cavă = denumire pentru cele două vene (inferioară și superioară) care transportă sângele la inimă. – Din fr. cave. Vezi definitia »

CLAV s. n. 1. bandă de stofă purpurie, care, aplicată pe tunică, indica apartenența la ordinul senatorial sau ecvestru în vechea Romă. 2. margine de lână purpurie în toga pretextă ca semn al cetățenilor romani sub 15 ani. (< lat. clavus) Vezi definitia »

TRANSTRÁV s.n. (Cinem.) Procedeu de filmare constând în folosirea simultană în sens contrar a unui transfocator și a travlingului, care permite modificarea perspectivei cu păstrarea dimensiunilor personajului și a obiectelor din prim-plan, iar în cazul subiectelor desfășurate în adâncimea cadrului creează senzația de comprimare sau dilatare a spațiului. [< trans(focator) + trav(ling)]. Vezi definitia »

sclav Vezi definitia »

BATÁV, -Ă, batavi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație germanică ce locuia, în antichitate, pe teritoriul Olandei de azi; (și la sg.) persoană care a aparținut acestei populații. 2. Adj. Care aparține batavilor (1), referitor la batavi. – Din fr. Bataves. Vezi definitia »