LOCOMOTÍVĂ s.f. Vehicul de cale ferată cu mijloc de tracțiune propriu, folosit pentru a tracta vagoanele. ◊ Locomotivă Pacific = locomotivă de mare viteză, cu trei roți motoare, folosită mai ales pentru trenurile rapide; locomotivă Atlantic = locomotivă de tracțiune grea cu cinci roți motoare. [Cf. fr. locomotive, germ. Lokomotive]. Vezi definitia »

CIOROÁICĂ, cioroaice, s. f. 1. Cioară. 2. Epitet dat unei femei brunete, oacheșe. – Cioroi + suf. -oaică. Vezi definitia »

țélină (-ne), s. f. – Plantă rădăcinoasă (Apium graveolens). – Var. înv. selina. Mr. selin. Mgr. σέλινον (Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 130), prin intermediul sl. selina; alterarea consonantismului se datorează poate falsei analogii cu următorul cuvînt. Este dubletul lui țeler, din sb. seler ‹ germ. Sellerie, cf. săs. Zäller. Vezi definitia »

MUSTELÍDĂ, mustelide, s. f. (La pl.) Familie de mamifere carnivore mici și mijlocii, cu corpul suplu, coada lungă și cu picioarele mici, a căror blană, la unele specii, este prețioasă; (și la sg.) animal care face parte din această familie. – Din fr. mustélidés. Vezi definitia »

marcoávă (marcoáve), s. f. – Lichea, femeie ușoară. Origine necunoscută. În Munt. S-ar putea lega cu sb. mrkva „morcov”, cf. sp. lechuguina; sau în loc de *marțoafă, cf. marțafoi. Vezi definitia »