MIOPLÁSMĂ, mioplasme, s. f. Protoplasmă care înconjură nucleul celulei musculare. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myoplasma. Vezi definitia »

DISCÍTĂ s.f. Inflamație a unui disc intervertebral. [< fr. discite]. Vezi definitia »

THALIDOMÍDĂ s. f. (Farm.) Tranchilizant și antivomitiv cu acțiune nocivă asupra fătului când este administrat femeilor gravide. – Din engl., fr. thalidomide. Vezi definitia »

Borștangă- TEH.-dispozitiv format dintr-o bara metalică,pe care se montează scule așchietoare sau abrazive, antrenat rotativ de o mașină unealtă(strung,bormașină,mașina de alezat etc).Utilizat pentru prelucrarea unor orificii in corpul metalic al unor piese de dimensiuni mai mari(ex.blocul motor al autoturismului.etc.) Din germ. bohr+Ștange. Vezi definitia »

CREÁSTĂ, creste, s. f. 1. Excrescență cărnoasă, de obicei roșie și dințată, sau moț de pene pe care le au la cap unele păsări. ◊ Compus: creasta-cocoșului = a) plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori roșii sau galbene, reunite la vârful tulpinii în formă de creastă ondulată (Celosia cristala); b) numele a două specii de ferigi cu sporii dispuși pe fața interioară a frunzelor (Polystichum braunii și lobatum); c) numele unei ciuperci mari, comestibile, cu tulpina cărnoasă, groasă, foarte ramificată (Clavaria flava). ♦ (Anat.) Proeminență osoasă. 2. Partea cea mai de sus a unui munte, a unei case, a unui copac, a unui val de apă etc. 3. Coamă de acoperiș. 4. (În sintagma) Creasta de taluz = linia de intersecție dintre fața unui taluz și suprafața terenului natural sau a platformei unui rambleu. – Lat. crista. Vezi definitia »