IPOTÉCĂ s. f. mod de garantare cu bunuri imobiliare (clădiri, terenuri etc.) a unui credit. (< fr. hypothèque, lat. hypotheca, gr. hypotheke) Vezi definitia »

HISTÓNĂ s.f. (Biol.) Proteină cu proprietăți bazice, care se găsește în nucleul celulelor. [< fr. histone]. Vezi definitia »

PRÍSPĂ, prispe, s. f. 1. Un fel de terasă îngustă înălțată de-a lungul peretelui din față (uneori și al celor laterali) la casele țărănești, lipită cu pământ sau pardosită cu scânduri, adesea mărginită de o balustradă scundă de lemn sau de zidărie. 2. Porțiune de teren cu suprafața plană, fără denivelări (situată la diferite altitudini); platformă, tăpșan. 3. Dig rudimentar de pământ sau de lemn folosit pentru a menține nivelul apei în bălți. – Probabil din sl. *prisŭpa. Vezi definitia »

lápoviță (-țe), s. f. – Ploaie amestecată cu zăpadă. – Mr. lăpuviță. Bg., sb. lapovica (Cihac, II, 165; Conev 38). Vezi definitia »

CHIMÉRĂ s.f. v. himeră. Vezi definitia »