Definita cuvantului reconciliere
RECONCILIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) reconcilia și rezultatul ei; împăcare. [Pron. -li-e-. / < reconcilia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu reconciliere
Clasificare:
1. Contracte bilaterale (sinalagmatice) si unilaterale. Contractele bilaterale se caracterizează prin
reciprocitatea obligaŃiilor ce izvorăsc în sarcina ambelor părŃi, pe când din contractele unilaterale izvorăsc
obligaŃii numai în sarcina uneia din ele, fără ca cealaltă parte să-si asume vreo obligaŃie. Cele bilaterale
sunt întotdeauna cu titlu oneros.
2. Contracte cu titlu oneros si cu titlu gratuit. În contractele cu titlu oneros fiecare din părŃi
urmăreste un interes material, stipulând primirea unei anumite prestaŃii în schimbul aceleia pe care
face, urmărind deci realizarea unui folos patrimonial. În contractele cu titlu gratuit numai o singură
parte procură celeilalte un folos patrimonial, fără a urmări realizarea unei contraprestaŃii echivalente. Vezi definitia »
ÎNDEPLINÍRE, îndepliniri, s. f. Acțiunea de a îndeplini și rezultatul ei; înfăptuire, executare; realizare. – V. îndeplini. Vezi definitia »
RANDALINÁRE, randalinări, s. f. (Tehn.) Acțiunea de a randalina; moletare. – V. randalina. Vezi definitia »
ULCERÁRE s.f. Faptul de a ulcera; ulcerație. [< ulcera]. Vezi definitia »
DEȘTEPTÁRE, deșteptări, s. f. Faptul de a (se) deștepta; deșteptat. ♦ Momentul când se trezește cineva din somn. ♦ Semnal care anunță scularea de dimineață în internate, cazărmi etc. – V. deștepta. Vezi definitia »