AERATÓR s. n. 1. aparat pentru aerație. 2. mașină de lucru în turnătorie pentru afânarea amestecului de formare. (< fr. aérateur) Vezi definitia »

PROBATÓR, -OÁRE adj. probatoriu. (< fr. probatoire) Vezi definitia »

INSTAURATÓR, -OÁRE s. m. f. fondator, ctitor. (< fr. instaurateur, lat. instaurator) Vezi definitia »

rachiór s.n. (pop.) rachiaș. Vezi definitia »

STINGĂTÓR, stingătoare, s. n. Dispozitiv, aparat etc. care servește la stingerea unei flăcări, a unor scântei, a unui foc; (în special) extinctor. ◊ Stingător de scântei = dispozitiv pentru stingerea scânteilor și arcurilor electrice de la contactele întrerupătoarelor electrice. [Var.: stingătoáre s. f.] – Stinge + suf. -ător. Vezi definitia »