TRĂSURÍCĂ, trăsurici, s. f. Diminutiv al lui trăsură (1); trăsură mică și ușoară (cu două roți). ♦ Cărucior de copii. [Pl. și: trăsurele] – Trăsură + suf. -ică. Vezi definitia »

posmăgeálă, posmăgéli, s.f. (reg.; despre oameni) slăbire accentuată, sfrijire, uscare, scofâlcire, posmăgire. Vezi definitia »

INIȚIATÍVĂ s. f. faptul de a propune sau întreprinde primul ceva. ◊ însușirea celui care este înclinat să întreprindă ceva nou din îndemn propriu. (< fr. initiative) Vezi definitia »

MUSTAȚĂ lipitoare, mustăfleoancă, opritor de muci. Vezi definitia »

MAGNETOÓPTICĂ s.f. – V. magnetooptic (1) [DEX'98] Vezi definitia »