ogorî, ogorắsc, vb. IV (pop.) 1. a ara (prima sau a doua oară, pentru o cultură nouă), a face ogor. 2. a prăși, a săpa straturi de legume. Vezi definitia »

VOZÎ́, vozăsc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îngrămădi. Vezi definitia »

doborî (dobór, -ít), vb. – A da jos, a dărîma, a culca la pămînt. Sl. oboriti „a doborî”, probabil în compunere cu pref. do-, care indică o acțiune exclusivă (Miklosich, Lexicon, 472; Candrea), cf. oborî. – Der. doborîtor, adj. (care doboară). Vezi definitia »

închiondorî vb. IV refl. (reg.) V. închiondorá. Vezi definitia »

DOGORÎ́, vb. IV. v. dogori. Vezi definitia »