Definita cuvantului chiflă
chíflă (chífle), s. f. – Pîinișoară, corn. Germ. Kipfel (Tiktin; Borcea 181), cf. it. chifel (Battisti, II, 899), bg. kifla, mag. kifli. – Der. chiflar, s. m. (vînzător de chifle).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chiflă
iúră!1 interj. (reg.) vino! aleargă!. Vezi definitia »
PLANÉTĂ s. f. corp ceresc fără lumină proprie, satelit al Soarelui, cu o orbită eliptică. (< fr. planète, lat. planeta) Vezi definitia »
smotroácă, smotroáce, s.f. (reg.) 1. femeie cu aspect neglijent, cu hainele în dezordine și părul nepieptănat. 2. fată zburdalnică. Vezi definitia »
teleágă (-égi), s. f. – Căruță mică, căruță ușoară cu două roți. – Var. telegă, teligă, tileagă. Mr. tăl’igá. Sl. tĕlega, cuvînt de origine dubioasă (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 406; Conev 71; cf. Vasmer, III, 89), cf. bg. talĕg, sb. teljiga, pol., rus. telĕga, slov., mag. taliga. – Der. telegar, s. m. (cal de trăsură); telegări, vb. (Olt., a obosi caii peste măsură, a extenua); teleașcă, s. f. (căruță mică), din rus. teljezka (Scriban). Vezi definitia »
BRÉGMĂ s.f. (Anat.) Punct de întâlnire a oaselor parietale cu osul frontal. [< fr. bregma, cf. gr. bregma – cap]. Vezi definitia »