Definita cuvantului chil
chil (chíle), s. n. – La alambic, tub refrigerant. Germ. Kühl(schlange). Aceeași parte a alambicului se mai numește chilștoc, s. n., din germ. Kühlstock (DAR); de unde s-a obținut var., cf. chiostec, chiștoc, s. n. (muc de țigară).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chil
FAȘIONÁBIL, -Ă adj. (Rar) Conform modei; sclivisit. [Pron. -și-o-. / < fr., engl. fashionable]. Vezi definitia »
EMÁIL s.n. 1. Substanță sticloasă care servește la acoperirea unor obiecte metalice sau ceramice; smalț. ♦ Obiect smălțuit, emailat. 2. Peliculă obținută din lacuri pe bază de rășini conținând pigmenți. [Pron. e-mail, (rar) -ma-il, var. emai s.n. / < fr. émail]. Vezi definitia »
NESONDÁBIL adj. v. INSONDABIL. (Despre ape sau despre adâncimea lor) Care nu poate fi sondat (din cauza adâncimii mari); nesondabil. ♦ Fig. Cu neputință de cercetat sau de lămurit; de nepătruns. [DEX '98] Vezi definitia »
BIBLIOFÍL, -Ă I. s. m. f. iubitor, colecționar de cărți prețioase, rare. II. adj. (despre cărți, ediții) rar și prețios; realizat în condiții grafice deosebite. (< fr. bibliophile) Vezi definitia »
INFUZÍBIL, -Ă, infuzibili, -e, adj. (Despre unele materiale) Care nu se poate topi sau care se topește extrem de greu din cauza temperaturii sale de topire foarte înalte. – Din fr. infusible. Vezi definitia »