descoperí (descópăr, ít), vb. – 1. A lua, a ridica de pe ceva sau cineva ceea ce le acoperă. – 2. A găsi, a afla. – 3. A revela, a dezvălui. – Mr., megl. discoapir, istr. descoper(esc)u. Lat. dĭscooperῑre (Pușcariu 510; Candrea-Dens., 390; REW 2659; Tiktin; Candrea), cf. it. discoprire, prov., port. descobrir, fr. découvrir, sp. descubrir. – Der. descoperitor, adj. (care descoperă); nedescoperit, adj. (ignorat, ascuns). Vezi definitia »

posmândrí, posmândrésc, vb. IV (reg.) 1. a se face bun, supus, umil, plecat. 2. (în forma: poșmândri) a glumi; a flecări. Vezi definitia »

pârgărí, pers. 3 sg. pârgăréște, vb. IV (reg.) a nu munci, a lenevi, a bate coturile. Vezi definitia »

cronicari dramatici Vezi definitia »

CALOR(I)- elem. „căldură”. (< fr. calor/i/-, cf. lat. calor, -is) Vezi definitia »