CONVENÍ vb. IV. intr. 1. A corespunde dorințelor cuiva, a-i plăcea. 2. A se înțelege, a se învoi, a cădea la învoială. ◊ tr. A accepta. [P.i. convín, convíu, conj. 3 -vină, -vie. / < fr. convenir, it., lat. convenire]. Vezi definitia »

BĂICENI, sat în com. Cucuteni (jud. Iași). Pe terit. acestuia a fost descoperit un important tezaur din obiecte de aur (peste 2 kg), compus din elemente de armament defensiv, obiecte de podoabă și de harnașament. Atribuit unei căpetenii geto-dacice (sec. 4 î. Hr.). Vezi definitia »

STURIÓNI s.m.pl. Ordin de pești răpitori din mările și apele dulci ale emisferei nordice, având corpul acoperit cu plăci osoase; (la sg.) pește din acest ordin. [Sg. sturion, pron. -ri-oni. / < it. storione, cf. germ. Stöhr]. Vezi definitia »

MECANI- v. mecano-. Vezi definitia »

BĂRĂNÍ, bărănesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A stărui, a insista. Vezi definitia »