MĂLURÍRE s. f. v. mălurare. Vezi definitia »

AMENAJÁRE s. f. 1. acțiunea de a amenaja; organizare. 2. totalitatea lucrărilor care urmăresc combaterea acțiunilor dăunătoare sau valorificarea potențialului unui curs de apă. 3. îngrijire rațională pentru punerea în valoare a pădurilor. (< amenaja) Vezi definitia »

CONCRETIZÁRE, concretizări, s. f. Acțiunea de a (se) concretiza și rezultatul ei; înfățișare, prezentare concretă; materializare. ♦ Operație mintală, opusă abstractizării, constând în legarea generalului de experiența senzorială. – V. concretiza. Vezi definitia »

CĂRÁRE, cărări, s. f.1. Drum îngust pe care se poate umbla numai cu piciorul; p. gener. drum. ◊ Loc. adv. Pe toate cărările = în tot locul, pretutindeni, la tot pasul. ◊ Expr. A umbla pe două cărări = a se clătina în mers; a fi beat. A-i tăia (sau a-i închide) cuiva cărarea (sau cărările) = a opri pe cineva să facă sau să continue un drum. A-și îndrepta cărările = a apuca într-o direcție. A-i scurta (cuiva) cărările = a omorî (pe cineva) 2. Linie obținută prin despărțirea în două a părului de pe cap. – Lat. carraria. Vezi definitia »

RIZÁRE s. f. faptul de a (se) riza; defect în funcționarea unei mașini ca urmare a producerii de rizuri pe suprafețele de contact. (< riza) Vezi definitia »