HECÁTOMBĂ s. f. 1. (ant.) sacrificiu religios de o sută de animale. ◊ sărbătoarea când se făceau asemenea sacrificii. 2. măcel, masacru; grămadă de cadavre. 3. (fig.) mare număr de respinși la un concurs, la un examen. (< fr. hécatombe) Vezi definitia »

LĂIȚÚCĂ, lăițuci, s. f. (Reg.) Lăicioară. [Pr.: lă-i-] – Din la(v)iță + suf. -ucă. Vezi definitia »

cígă mícă s. f. – Varietate de ciuperci. Mag. csigabiga „melc,” prin falsă asociere cu mic (Cihac, II, 490; DAR). Vezi definitia »

CAȘÉTĂ, cașete, s. f. Cutie mică din substanță amilacee, în care se introduc, spre a fi înghițite, medicamente sub formă de pulbere; bulină (1). – Din fr. cachet. Vezi definitia »

tromboneală, tromboneli s. f. v. trombon. Vezi definitia »