brod (bróduri), s. n. – 1. Vad, trecere a unei ape prin vad. – 2. Ponton, vas transbordor. – Var. brud(ă). Sl. brodŭ (Cihac, II, 29). – Der. brudar, s. m. (pontonier), pe care Miklosich, Lexicon, 44, îl derivă de la sl. brodarŭ; brudină, s. f. (vad; ponton), cf. slov. brodnina, sb. brodarina „cost al transbordării”. Cf. brodi. Vezi definitia »

ROD, roade, s. n. 1. Nume generic dat produselor vegetale obținute de la plantele cultivate, în special fructelor; fruct. ◊ Loc. adj. Cu rod = roditor, fructifer. ◊ Compuse: rodul-pământului = plantă erbacee veninoasă, cu frunze mari, late și lucioase, după a cărei dezvoltare florală poporul apreciază recolta anului (Arum maculatum); (înv.) rod-de-zahăr = dulceață de trandafiri; rodozahar. 2. Fig. Urmare, rezultat, efect (al unei acțiuni). ♦ Folos, avantaj. 3. (Pop.) Copil, prunc, vlăstar, odraslă. [Var.: (rar) roádă s. f.] – Din sl. rodŭ. Vezi definitia »

EȘAFÓD, eșafoduri, s.n. (În evul mediu) Platformă în piețele publice, pe care erau executați condamnații la moarte. Vezi definitia »

ANÓD, anozi, s. m. Electrod pozitiv al unei pile electrice, al unui aparat de electroliză etc. – Fr. anode (< gr.). Vezi definitia »

POHÓD s. n. v. povod. Vezi definitia »