PATRIÁRH, patriarhi, s. m. 1. Cel mai înalt rang în ierarhia unora dintre Bisericile ortodoxe autocefale; persoană care deține acest rang. 2. (În Vechiul Testament) Fiecare dintre capii de familie conducători (spirituali și politici) ai poporului evreu, predecesori ai lui Moise; p. ext. nume dat unor personaje venerabile din Biblie. 3. Bărbat în vârstă, cu rol de șef al familiei în comunitatea gentilică. ♦ Fig. Bătrân venerabil, cu numeroși descendenți. [Pr.: -tri-arh] – Din sl. patrijarhŭ, ngr. patriárhis. Vezi definitia »

TAXIÁRH s.m. (Ant.) Comandant al unei unități din infanteria greacă. ♦ Comandant al unui corp de cavalerie sau al unei unități navale din Grecia antică. [Pron. -xi-arh. / < fr. taxiarque, gr. taxiarchos]. Vezi definitia »

HIPÁRH² s. m. (în Grecia antică) comandant al unei unități de cavalerie. (< fr. hipparque) Vezi definitia »

EXÁRH s. m. 1. titlu dat unor înalți demnitari din Imperiul Roman de Răsărit care guvernau provinciile din Italia, Africa etc. în locul împăratului de la Constantinopol. 2. căpetenie a unei biserici ortodoxe autonome. ◊ organ bisericesc de inspecție pentru mănăstirile care aparțin de o eparhie ortodoxă. (< fr. exarque, lat. exarchus, gr. exarkhos) Vezi definitia »

PENTÁRH s.m. Membru al unui guvern format din cinci șefi. / < fr. pentarque]. Vezi definitia »