Definita cuvantului referent
REFERÉNT, -Ă s.m. și f. Specialist al unei instituții care dă îndrumări și informații într-un anumit domeniu. ♦ Cel care face un referat. [< germ. Referent].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu referent
VOCIFERÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care vociferează; vociferator; scandalagiu. [Cf. fr. vociférant]. Vezi definitia »
argínt s. n.1. Metal prețios de culoare albă strălucitoare. – 2. Argintărie, obiecte de argint. – 3 (S. m.) Monedă de argint. – Argint-viu, mercur. – Mr. arzint, răzint, istr. arzint. Lat. argentum (Pușcariu 116; Candrea-Dens., 82; REW 640; DAR); cf. alb. ërgënd, it. argento, v. prov., fr., cat. argent, v. sp. argento. Pl. arginți se folosește numai cu sensul 3. Numele de mercur apare încă în lat. argentum vivum, cf. it. argento vivo, v. fr. argent vif (fr. vif argent), v. sp. argent bivo (Castro, RFE, 1921, p. 17). Der. arginta, vb.; argintar, s. m., care poate fi de formație internă (Pușcariu 117; REW 638, și DAR îl derivă din lat. argentarius, cf. it. argentaio, fr. argentier, cat. argenter, sp. argentero); argintărie, s. f. (argint bătut; argintărie; tacîmuri de argint); argintăriță, s. f. (plantă chenopodiacee, Potentilla anserina); arginteală, s. f. (argintare); arginti, vb.; argințică, s. f. (arbust, Dryas octopetala); argintiu, adj.; argintos, adj. (argintiu); argintui, vb. Vezi definitia »
CORONAMÉNT s. n. 1. ornament care încunună o mobilă, o poartă etc. 2. partea superioară a unui edificiu sau monument sculptural, a unui chei, dig, zid de sprijin, baraj etc., din piatră cu forme geometrice regulate. 3. totalitatea coroanelor arborilor care alcătuiesc o pădure. (< fr. couronnement) Vezi definitia »
ANGAJÁNT, -Ă, angajanti, -te, adj. Care implică, atrage pe cineva într-o acțiune. – Angaja + suf. ant. (după fr. engageant). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z