DEGENERESCÉNȚĂ s.f. 1. Tendință de degenerare. ♦ Modificare patologică regresivă a unui țesut sau organ. 2. (Mat.) Existența mai multor funcții proprii corespunzătoare unei singure valori proprii a unui operator. [Cf. fr. dégénérescence]. Vezi definitia »

RINOCONIÓZĂ s. f. leziune a rinofaringelui, provocată de praf. (< fr. rhinoconiose) Vezi definitia »

PERIANEXÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație cu aderențe a ovarelor și a trompelor uterine. [Pron. -ri-a-. / < fr. périanexite]. Vezi definitia »

RADIOCOMÁNDĂ, radiocomenzi, s. f. Telecomandă realizată cu ajutorul undelor electromagnetice. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiocommande. Vezi definitia »

RESÚRSĂ, resurse, s. f. 1. Rezervă sau sursă de mijloace susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dată. ◊ Resurse naturale = totalitatea zăcămintelor de minerale și de minereuri, a terenurilor cultivabile, a apelor și a pădurilor de care dispune o țară. Resurse de (forțe de) muncă = totalitatea persoanelor care au vârsta și sunt capabile de muncă, precum și a persoanelor în vârstă apte de muncă, care pot fi sau sunt ocupate într-o ramură a economiei. 2. Durată de timp în ore de zbor admisă pentru utilizarea normală a unui avion între două reparații generale sau între două revizii. – Din fr. ressource. Vezi definitia »