CELOCHÍT s. n. Chit constituit dintr-un bitum moale și din var gros, cu adaos de fibre de celuloză, folosit la executarea izolațiilor hidrofuge. – Cf. celuloză și chit. Vezi definitia »

PLEȘCUÍT s. n. (Reg.) Faptul de a pleșcui; chilipir. – V. pleșcui. Vezi definitia »

OLOGÍT, -Ă, ologiți, -te, adj. Care a rămas olog (1); paralizat de picioare. – V. ologi. Vezi definitia »

ALEXANDRÍT s.n. Crisoberil. [Cf. rus. Aleksandrit, germ. Alexandrit, cf. Alexandru al II-lea – țar al Rusiei]. Vezi definitia »

NEOSÂNDÍT, -Ă, neosândiți, -te, adj. (Pop.) Care nu este pedepsit. [Pr.: ne-o-] – Ne- + osândit. Vezi definitia »