SCUD, scuzi, s. m. Veche monedă de argint sau de aur care a circulat în unele țări din Europa apuseană, valoarea ei variind după țări și epoci. – Din it. scudo. Vezi definitia »

AIUD, oraș în jud. Alba, pe dr. Mureșului; 29.740 mii loc. (1991). Ateliere de reparații; întreprindere metalurgică; combinat de prelucr. a lemnului; prefabricate din beton. Conf., produse alim. Centru pomicol și viticol. Cetate urbană (sec. 13-16); biserică gotică (sec. 16-17), azi muzeu. Pe terit. de azi al orașului se întindea așezarea romană Brucla. Menționat prima oară în 1293. Ocupat de răsculați în 1437; în 1704 a fost ars din temelii de către austrieci; ulterior s-a refăcut. Aici a funcționat, începînd din 1662, colegiul confesional „Bethlen”. În timpul revoluției de la 1848-1849, teatrul unor lupte violente. Aici s-a aflat una dintre cele mai dure închisori ale regimului comunist. Vezi definitia »

ZĂLÚD, -Ă, zăluzi, -de, adj. 1. Smintit, țicnit, nebun; zăpăcit. ♦ Scos din minți, înnebunit, tulburat, năucit. 2. Naiv, nepriceput; ușuratic; tembel. 3. Prost. – Din bg. zaluden. Vezi definitia »

SUD s. n. 1. punct cardinal opus nordului; miazăzi. 2. regiune de la sud (1). (< fr. sud) Vezi definitia »

CRUD, -Ă, cruzi, -de, adj. I. 1. (Despre alimente) Care n-a fost (suficient) supus acțiunii focului; nefiert, nefript, necopt (suficient). 2. (Despre fructe) Neajuns la maturitate; verde. ♦ (Despre plante sau părți ale lor) Care este încă în dezvoltare; fraged. ♦ (Despre ființe) În vârstă fragedă, tânăr; plăpând. 3. (Despre unele materiale) Brut, neprelucrat. II. Fig. 1. (Despre ființe și manifestările lor) Care simte plăcere când vede pe altul suferind; neomenos, nemilos. ♦ Vitreg, rău. 2. Violent, sângeros, intens. Luptă crudă. – Lat. crudus. Vezi definitia »