DEZAGREGÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) dezagrega. 2. transformare chimică a unui material sau a unei substanțe, insolubile în dizolvanți obișnuiți, în substanțe dintre care cel puțin una este solubilă. 3. distrugere a stării de coeziune a unei roci sub acțiunea agenților geomorfologici externi. (< dezagrega) Vezi definitia »

SUBSCRÍERE, subscrieri, s. f. 1. Acțiunea de a subscrie și rezultatul ei; semnare; semnătură. 2. (Rar) Subscripție. – V. subscriere. Vezi definitia »

SURSURÁRE, sursurări, s. f. v. SURSURA. – [DLRM] Vezi definitia »

NEAJÚNGERE, neajungeri, s. f. (Înv. și pop.) Faptul de a nu ajunge, de a nu fi îndestulător; stare a ceea ce nu ajunge, nu este suficient. ♦ Sărăcie, lipsă, mizerie. [Pr.: ne-a-] – Ne- + ajungere. Vezi definitia »

DERẤDERE s. f. Bătaie de joc, luare în râs; zeflemisire. – De⁴ + râdere (după fr. dérision). Vezi definitia »