curáj (-juri), s. n. – 1. Vitejie, temeritate. – 2. Furie, mînie. – Var. (pop.) coraj. Mr. curagiu. Fr. courage, it. coraggio (sec. XVIII). Sensul 2 se potrivește mai bine pentru var., cf. sp. coraje. Cuvîntul mr. provine din it. – Der. curajos, adj., din fr. courageux; încuraja, vb. (a îmbărbăta, a anima, a stimula), din fr. encourager; încurajator, adj. (de încurajare); descuraja, vb. (a demoraliza, a demobiliza), format pe baza fr. décourager; descurajator, adj. (care descurajează). Vezi definitia »

AMBOSÁJ s. n. ambosare. (< fr. embossage) Vezi definitia »

EMONDÁJ, s. n. 1. Operație de tăiere a ramurilor de pe trunchiurile arborilor în perioada de creștere pentru a stimula dezvoltarea lor în înălțime; emondare, emondație. 2. (Med.) Intervenție chirurgicală constând în înlăturarea exostozelor și osteofitelor epifizelor. – Din fr. émondage. Vezi definitia »

COPARTÁJ s. n. (jur.) partaj între mai multe persoane. (< fr. copartager) Vezi definitia »

PILOTÁJ² s.n. Construcție hidrotehnică alcătuită din piloți² bătuți în albia unui curs de apă flotabil, servind la dirijarea plutitului liber. [< fr. pilotage]. Vezi definitia »