PEREGRINÁRE, peregrinări, s. f. Acțiunea de a peregrina; călătorie lungă prin locuri îndepărtate; peregrinație, peregrinaj. – V. peregrina. Vezi definitia »

ETUVÁRE s.f. Acțiunea de a etuva și rezultatul ei. [< etuva]. Vezi definitia »

FLAMBÁRE s.f. Acțiunea de a flamba și rezultatul ei; flambaj. / < flamba]. Vezi definitia »

AUTOSINCRONIZÁRE s.f. Operație simplificată de conectare a generatoarelor sincrone în paralel cu rețeaua. [< auto¹- + sincronizare]. Vezi definitia »

NOTÁRE, notări, s. f. 1. Acțiunea de a nota și rezultatul ei. 2. Mențiune care se trece în cartea funciară referitoare la drepturile reale imobiliare înscrise în acea carte. – V. nota. Vezi definitia »